RUGACIUNE

RUGĂCIUNE - Ioan Sabin Pop Preasfântă Născătoare în veci prealăudată, Când sufletul ne doare și viața-i zbuciumată, Când nerv, și os, și sânge, se tânguie în noi, Când inima se frânge și geme sub nevoi, Când toate-s asuprite de multele păcate, Când drumuri rostuite se-opresc la jumătate, Când dorul ostenește sporind dezamăgirea, Când floarea se-ofilește trădându-și înflorirea, Când dragostea se curmă în loc să se-mplinească, Când visul cel din urmă e patria cerească, Când îngerii ne lasă și nu ne pot păzi, Când boala ne apasă și nu știm a muri: Tu, Vrednică Stăpână, îndură-te spre noi Și-ajută-ne degrabă la griji și la nevoi, Cu har ne însoțește, ca Mamă a Iubirii, Când moartea ne găsește la isprăvitul firii, Așa cum altădată la vremuri de răscruce Erai cu Fiul Tău - Cel răstignit pe cruce, De chiar poporul Său! Slăvită fii Fecioară și-n faptă și în gând! Slăvită fii Fecioară și-n cer și pe pământ!