SĂRUTUL TĂU

SĂRUTUL TĂU - Ioan Sabin Pop Cu chipul tău, ca o licoare dulce, Se-mbată sufletul visând păduri În care toți copacii falnici cântă De dragul prea frumoasei tale guri. Sărutul tău iubirea-mi o desfată Și mă privesc în tine ca-n oglindă; Eu văd un chip uitat, de altădată, Ce nu avea privirea suferindă. Ești tu, o nesfârșită bucurie, E ființa ta, miracol la-ndemână, Și-n setea necuprinsă a iubirii, O ciutură sunt eu, și tu, fântână. Rupând sigilii de pe inhibiții, Sărutul tău e un îndemn la viață, Un val ce cată țărmul să-l cuprindă, Să-i readucă zâmbetul pe față. Se-mbată sufletul visând păduri Și mă privesc în tine ca-n oglindă; Ești tu, o nesfârșită bucurie, Eu, țărm, ce-așteaptă valul să-l cuprindă.